biserica.org:compendium:articole:viata crestina:no1-3/2008- Ziua Unirii Basarabiei


 

VIAŢA CREŞTINĂ

2008 – NO.1-3 (Ianuarie-Martie, 2008 ) – VOL. 51, ISSUE 1-3

 

Ziua Unirii Basarabiei

A intrat in traditia Bisericii Sfanta Treime de a acorda atentia cuvenita marilor evenimente, care marcheaza drumul istoriei poporului roman. Astfel la 27 martie 2008, s-au implinit 90 de ani, de cand romanii dintre Prut si Nistru, in vremuri extrem de tulburi, au gasit calea de a se uni cu patria mama.

Impulsul l-a dat identitatea de neam, adica: limba, credinta, traditiile, cultura, sperantele, patimirile. Dupa 106 ani de instrainare, ani in care privirile si sperantele au fost atintite la vest de Prut, un grup de patrioti, constituiti in Sfatul Tarii, cu adanca dragoste de neam, au condus destinele Basarabiei spre matca sa, Romania.

Cu multe saptamani inainte, P C Parinte Protoiereu Constantin Alecse impreuna cu Consiliul Parohial, au hotarat sa comemoreze cu mare cinstire evenimentul.

Aceasta a avut loc Duminica 30 Martie, cand dupa Sfanta Liturghie, in prezenta a peste 100 de enoriasi, s-a oficiat un Te-Deum prin care s-au inaltat insufletite rugaciuni pentru toti aceia care s-au jertfit pentru cauza Unirii.

Au fost prezenti fiii adoptivi ai Basarabeni, Nicu Popa cu familia; Nicolae Rusu; Dumitru Caranfil; Gabriel Bostan cu familia, frati la care istoria Basarabiei le curge prin vene si un grup originar, membri ai Fundatiei Bastina.

Dupa Te-Deum s-a ridicat un parastas cu masa de post. In cuvinte de inalt respect, s-au evocat momentele care au premers actul infaptuit la 27 Martie 1918, care a constituit uvertura Marii Uniri de la 1 decembrie 1918.

Hotararii Basarabiei de a fi cu Tara i-a dat curs Sfatul Tarii de la Chisinau, avandu-l ca presedinte pe Ion Ianculet, vice pe Pantelimon Halipa si secretar pe Ion Buzdugan. Dar acest mult dorit copil n-a trait decat 25 de ani, deoarece la 23 august 1939, doi satrapi ai Europei, au convenit redarea Basarabiei in mana calaului bolsevic. In timpul celei de a 2-a conflagratii mondiale armata romana a mai eliberat Basarabia pentru 3 ani, dar cizma rosie a calcat necrutator peste pieptul Basarabiei.

In 1989, prin destramarea marelui imperiu sovietic, si-a capatat independenta, dar nu s-au mai aflat patrioti cu dragoste de Tara si constiinta de Neam, care sa ia exemplul inaintasilor de la 1918 si sa recladeasca ceea ce vicisitudinile istoriei au daramat. Cu atat mai mult cu cat conditii au fost din plin, dar n-au fost fructificate.

Deschiderea granitelor, libertatea de miscare a individului, spectrul globalizarii, au dat alte conotatii notiunilor de patriotism, dragoste de Tara, de Neam, traditii, de pamantul romanesc, care de la Nistru pana la Tisa este stropit din belsug cu sangele a milioane de tineri jertfiti, iar tarana le tainuieste oasele.

S-au recitat versuri inchinate Basarabiei si eroilor ei. In ton de piosenie, artistii basarabeni Anatol Razmerita si Valeriu Arvat au declamat-cantat melodii de preamarire a infaptuitorilor Unirii.

A consemnat Ion Anton, enorias

Home