ANUL NOU
ANUL NOU avea, si are încã si în prezent, unele datini dintre care amintesc: lãsarea lãmpii aprinsã, calendarul de ceapa, punerea banilor în apa de spalat, obiceiul ca în prima zi a anului cel dintâi venit în casã sã fie barbat, etc.
O veche credintã este cã anul care începe va fi luminos si spornic pentru familiile care în noaptea anului nou vor tine lampa aprinsã pânã la ziuã si din acest motiv se lasã cel putin o lampã aprinsã toata noaptea.
De asemenea se practicã si azi obiceiul facerii calendarului de ceapã, taindu-se douã cepe mari în douã jumatati, apoi se scot din fiecare câte trei felii si dupa ce se aseaza pe masã, numerotându-se de la 1 la 12 (fiecare numar simbolizând o lunã) se pune în fiecare felie câte o linguritã de sare. În dimineata anului nou se cerceteaza în care felie s-a umezit sarea si în care a ramas uscatã, crezându-se cã asa vor fi si lunile anului, ploioase sau uscate, ca cele 12 felii de ceapã.
Unele familii traditionaliste, practicã în dimineata anului nou obiceiul de a pune bani de metal în apa cu care se spalã pe mâini, crezând cã prin aceastã strãveche practicã vor avea bani în tot cursul anului. Oamenii vârstnici sustin cã pãrintii si bunicii lor puneau bani de argint sau chiar de aur, pe vremea când circulau astfel de monede în apa cu care se spãlau.
Pânã în urmã cu câteva decenii bãrbatii, dotati cu spirit critic si porniti spre glume rautacioase, obisnuiau ca în noaptea de boboteazã sã "lege persoane de sens opus", aruncând de la casa unui bãrbat pânã la acea a unei femei vãduve sau fete, cenusã, nisip colorat, pleava, rumegus sau fire de fân ori de paie, dând în vileag unele legãturi intime, sau anticipând casatoriile acestora. Astfel în dimineata de boboteazã se fãceau glume si comentarii pe seama celor "legati", iar acestia cautau sa afle cine si-a permis astfel de glume, spre a le cere socotealã.
