Regele Mihai al Romaniei va vizita Republica Moldova... [citiţi]

Regele Mihai participã joi 1 iunie la ceremonia inaugurãrii monumentului eroilor de la cimitirul din localitatea Tiganca... [citiţi]

Regele Mihai, in Basarabia...[citiţi]

Regele Mihai face prima vizitã în Republica Moldova... [citiţi]

Regele Mihai in Basarabia...[citiţi]

Sfintirea Cimitirului Românesc de Onoare de lângã localitatea Tiganca (imagini)...[cimitirul] [regele] [lume] [print] [copii] [veterani]

---

Vizita Regelui Mihai la Chisinau a avut loc la 31 octombrie 1942.

Imagini si texte publicate în Almanahul ziarelor "Basarabia" si "Bucovina", editia 1943 Majestatea Sa Regele Mihai I inaugureaza Expozitia Desrobirii de la Chisinau, taind panglica tricolora...[citiţi]

Regele priveste cu mândrie pe vitejii Sai, ofiterii de mâine, elevi ai Liceului Militar "Regele Ferdinand I" din Chisinau... [citiţi]

Barbatii basarabeni, purtatori ai gloriei voievodale, îsi saluta Regele Biruitor...[citiţi]

Prin fata tânarului Suveran trece tineretul, purtând vesmânt stramosesc...[citiţi]

... si trec mândrii urmasi ai razesilor si ai mazililor lui Stefan Voda...[citiţi]

Defilarea a început. M.S. Regele Mihai I raspunde cu salut la plecarea drapelelor...[citiţi]

Suveranul, Regina Mama si Primul Ministru au luat loc în frumoasa tribuna regala...[citiţi]

În clipa aceasta M.S. Mihai I semneaza noul act constitutiv al Catedralei rezidite... [citiţi]

La catedrala Chisinaului, dupa slujba de târnosire, Suveranul si Primul Ministru au semnat actul constitutiv...[citiţi]

Suveranul si-a facut semnul crucii si saruta Sfânta Evanghelie" (la stânga - P.S.S. Episcopul Efrem Tighineanu al Chisinaului)...[citiţi]

Dupa Suveran, M.S. Regina Mama Elena se apropie si saruta Evanghelia... [citiţi]

Sarbatoarea regala a Basarabiei s-a încheiat: M.S. Regele Mihai I si M.S. Regina Mama Elena se întorc la gara pentru a parasi Chisinaul...[citiţi]

CIMITIRUL ROMÂNESC DE ONOARE DE LA TIGANCA...[citiţi]

---

Inviere la Tiganca

"Si celor din mormanturi, Viata le va da"

In Basarabia s-a petrecut o minune a Neamului. Regele Romanilor a revenit la fiii sai inrobiti si subjugati unei gandiri straine, pentru a le da curaj si speranta.

Dar vointa Divina l-a adus pe unsul lui Dumnezeu, pe Regele tuturor Romanilor, acolo unde mintea omeneasca nici nu indraznea sa-si inchipuie ca mai exista speranta intoarcerii, pentru a desavarsi minunea Invierii.

La Tiganca, in Basarabia rupta si inrobita, intr-un loc uitat de poporul sau, intr-un loc batjocorit de vrajmasii neamului, Regele a reinodat Istoria Romanilor prin omagiul suprem care a readus la viata pe cei care s-au jertfit pentru Tara, Neam si Rege.

Poate ca nu sunt multi cei care realizeaza astazi aceasta minune Dumnezeiasca, dar asemenea unei seminte puse intr-un pamant roditor, la fel si prin Tiganca se va implini destinul romanesc.

Apostolii romanismului din Basarabia, din Romania neintregita de dincoace de Prut, din lumea larga au acum aluatul din care sa coaca colacul rotund al Romaniei adevarate.

Si as vrea sa amintesc ca asemeni lui Ioan care a anuntat sosirea lui Christos, momentul de astazi de la Tiganca a fost intrezarit in actiunile sustinute ale consiliului romanilor prin ambasadorii sai de suflet, Nicu Popa si Florin Sasarman, sau ale ziaristilor basarabeni,
ale preotilor Buburuz si Vasile Burduja, sau ale parintilor Nifon si Casian.

Prin tenacitatea lui Nicu Popa s-a impulsionat infiintarea Oficiului pentru Cultul Eroilor si s-au transmis semnale la Ambasada Romaniei de la Chisinau pentru a atentiona Bucurestiul. Prin patriotismul reportajelor din presa romaneasca de la Chisinau s-a aflat despre Tiganca. Prin dragostea de neam a lui Florin Sasarman a fost adusa din Maramures si s-a ridicat Troita langa care dupa ani de uitare si batjocura s-a facut prima slujba de pomenire a eroilor romani.

Consiliul Mondial Roman este artizanul acestui moment istoric.
Organizatia nu a fost un "vasal" al nici unui partid sau guvern, ci a fost un partener care a stiut sa-si foloseasca resursele sale umane pentru a-si face cunoscute ideile si pentru a presa organismele guvernamentale. In acest fel, printr-o politica realista a determinat
aceste organisme sa foloseasca, in mod natural, resursele statului roman in interes national.

Actiunile organizatiei nu au vizat momente de glorie efemera, ci s-au concentrat pe realizari de profunzime cu efecte in timp.

Iata dece, astazi, Consiliul Mondial Roman poate considera ca unul dintre scopurile sale de interes national a fost indeplinit. Este poate cea mai importanta realizare a sa in cei peste 5 ani de la infiintare.

Mircea Popescu, 1 Iunie 2006

P.S. Poezia  a fost scrisa de ziaristul Ion Proca dupa vizita la Tiganca.

---

Cimitir uitat
Ion PROCA

Am cautat prin vremi apuse
Un cimitir fara de morti,
Caci oasele au fost expuse
In dealul fara gard si porti.

Din lutul plin de oseminte
Un murmur surd am deslusit:
- Carati-va de pe morminte,
Daca in treacat ati venit!

Am mers la preotul din sat
Care intrase in vecernie
Si spuse dansul raspicat!
Eu musafiri n-am asteptat!

Chiar insusi preotul uitase
De zeci de mii de romanasi,
Din care se rascoala oase
De oi calcate pe-un imas.

Si merg ciobanii fluierand
Din urma lor potai venind
Ce rod un fluier de picior ...
Mioara paste delirand
Un pai din craniu de fecior.

O fi avut baiatul mama
Si-un pui de fata cu logodna,
Acum lutul il destrama
Si glodu-l misca cand e moina

Din stana curge bumbareaza,
Topindu-se peste osteni
Si doar o cruce ii vegheaza,
Facuta-n graba din busteni.

Traiesc in preajma semintii
De moldoveni si de bulgari,
Dar nu mai vin in ospetii,
Ei trec pe-alaturi ca fugari.

Dar nu-i departe ceasul, clipa
Cand iti veni la ultimul popas
Si-au sa va lase-n pripa
Cu numai numele ramas.

Eu nu am invatat blestemul
Nici din stramosi, nici din parinti,
In gat mi se framanta ghemul
Si ochii eu mi-i strang in dinti.

E ura mea cea de pe urma
Cand iau darjaua ciobaneasca
Si bat fara de mila turma
Care pe oase-o sa mai pasca.

---

Înapoi la "Viata Crestina"

 

	Viaţa Creştină - alegeţi versiunea dorită