biserica.org:compendium:articole:viata crestina:no 4-6/2006: Interviu sustinut cu locotenent-colonel Alexei Carasiov



Interviu sustinut cu locotenent-colonel Alexei Carasiov

 

 

“Participarea noastra la operatiunea post-conflict din Iraq demonstreaza o data in plus posibilitatile mari pe care le au chiar si tarile mici, cum este Republica Moldova, de a contribui activ la mentinerea pacii si a stabilitatii atat la nivel regional, dar si la nivel global”

 

Interviu sustinut cu locotenent-colonel Alexei Carasiov, reprezentantul Ministerului Apararai in Comandamentul Central al SUA

 

Dle locotenent colonel, pentru inceput v-as ruga sa le explicati cititorilor nostri ce inseamna Comandamentul Central Unificat al Fortelor Armate ale SUA, care sunt sarcinile lui si ce legatura exista intre el si razboul antiterorist?

 

Pentru a intelege mai bine ce inseamna Comandamentul Central Unificat (USCENTCOM), permite-mi, te rog, sa fac o scurta incursiune in structura de conducere a Fortelor armate (FA) ale SUA. Probabil ca ar trebui sa pornesc de la faptul ca pe parcursul a 60 de ani in randurile Fortelor Armate ale SUA exista un Sistem al Comandamentelor Unificate (CU). Procesul de constituire a acestuia a demarat la finele celui de-al doilea razboi mondial. Experienta de conducere a trupelor sale in Europa in timpul actiunilor de lupta cu Germania nazista a convins conducerea militar-politica a SUA de necesitatea unui asemenea pas. Formarea comandamentelor unificate ale Fortelor Armate ale SUA a avut drept scop asigurarea unei conduceri strategice eficiente a fortelor armate, organizarea utilizarii acestora sub o conducere unica si integrarea unitatilor in formatiuni gata de lupta. La ora actuala Fortele armate ale SUA numara 9 Comandamente unificate: 5 – geografice (regionale) si 4 functionale. Comandamentele regionale includ: Comandamentul unificat al FA ale SUA din zona Europeana (USEUCOM), Comandamentul unificat al FA ale SUA din zona Oceanului Pacific (USPACOM), Comandamentul unificat al FA ale SUA din zona Americii de Sud (USSOUTHCOM), Comandamentul unificat al FA ale SUA din zona Americii de Nord (USNORTHCOM), Comandamentul unificat central al FA ale SUA (USCENTCOM).

 

Comandamentele functionale includ: Comandamentul unificat pentru Operatiuni Speciale (USSOCCOM), Comandamentul strategic unificat al FA ale SUA (USSTRATCOM), Comandamentul unificat pentru dislocari strategice al FA ale SUA (USTRANSCOM) si Comandamentul unificat al Fortelor unite ale FA ale SUA (USJFCOM). In conformitate cu legislatia americana, conducerea generala a comandamentelor unificate ale Fortelor Armate ale SUA este realizata de catre presedintele tarii prin intermediul ministrului apararii. Presedintele comitetului Statelor Majore Intrunite ale Fortelor Armate ale SUA (in acceptia noastra – Seful Marelui Stat Major al Armatei Nationale a Republicii Moldova) exercita si functia de consilier politic al sefului statului in problemele legate de activitatea comandamentelor unificate, avand totodata si rolul unei verigi de legatura dintre presedintele tarii si ministrul Apararii, pe de o parte, si de sef al Comandamentului Unificat, pe de alta parte.

 

In cele ce urmeaza ma voi referi pe scurt la ceea ce se numeste Comandamentul Central Unificat (USCENTCOM). Comandamentul Central Unificat a inceput sa functioneze in anul 1983. La ora actuala comandant al Comandamentului central unificat este generalul de armata John Abizaid. In zona de responsabilitate a Comandamentului unificat intra 27 de tari din Orientul Apropiat si Orientul Mijlociu, Africa de Nord-Est si Asia Centrala, precum si bazinele Golfului Piersic, ale Marilor Rosie si Arabice, partea de nord-vest a Oceanului Indian. In categoria tarilor de referinta intra: Afganistan ul, Bahrein ul, Djibuti , Egipt ul, Iordania , Iraq ul, Iemenul, Kuweit ul, Qatarul, insulele Seisheli, Omanul, Arabia Saudita, Emiratele Arabe Unite, Siria, Libanul, Pakistanul, Iranul, Kenia, Somalia, Etiopia, Eretria, Sudanul.

 

Incepand din anul 1999, in zona Comandamentului Central Unificat intra si 5 foste republici ale ex-URSS: Kazahstan, Kirgizstan, Tadjikistan, Uzbekistan si Turkmenistan.

Statul Major al Comandamentului central unificat este dislocat la baza aeriana MacDill, orasul Tampa, statul Florida, SUA, unde dialogam acum.

 

Comandamentul Central Unificat (CCU) exercita urmatoarele functii:

- tine sub un control permanent si evalueaza sistematic situatia militara, politica si economica in tarile din zona de responsabilitate;

- planifica si desfasoara operatiuni cu implicarea trupelor (fortelor) aflate in subordinea sa;

- conduce pregatirea operativa si de lupta a acestora;

- extinde cooperarea tehnico-militara cu tarile ce intra in zona sa de responsabilitate.

De mentionat ca, Comandamentul Central Unificat (CCU) este tocmai acea structura, in sarcina careia au fost puse obiectivele principale de combatere a terorismului international, si anume desfasurarea operatiunilor in Iraq, Afganistan, avand misiunea:

- de a neutraliza membrii si retelele organizatiilor teroriste internationale, cum ar fi, de exemplu, Al Qaida;

- de a nu admite ca in mainile teroristilor sa nimereasca arme de nimicire in masa;

- de a asigura securitatea si crearea conditiilor necesare pentru sustinerea guvernelor iraqian si afgan in vederea realizarii reformelor democratice, restabilirii infrastructurilor de stat si economice in Iraq si Afaganistan;

- de a nu admite propagarea radicalismului islamic;

- de a asigura stabilitatea in regiune.

 

In sarcina Comandamentului Central Unificat intra de asemenea si desfasurarea operatiunii “Cornul Africii” in partea de nord-est a continentului African cu misiunea de a neutraliza gruparile teroriste internationale si de a combate pirateria in apele de pe tarmul Somali.

 

Aici, in Tampa, este amplasat si sediul coalitiei internationale pentru combaterea terorismului. Cite tari sint reprezentate si care este rolul acestei coalitii?

 

Probabil ca ar fi necesar sa mentionam mai intai faptul ca actele de terorism din Statele Unite ale Americii din 11 septembrie 2001 au zguduit si au obligat intreaga comunitate mondiala sa constientizeze inca o data pericolul enorm pe care il reprezinta pentru umanitate terorismul international si sa sesizeze gravitatea posibilitatilor acestuia.

Realitatea zilei de azi ne demonstreaza ca pana si un stat atat de puternic in toate privintele, cum ar fi Statele Unite ale Americii, este vulnerabil in fata atacurilor, nefiind in stare de unul singur sa combata acest viciu. Experienta de lupta demonstreaza ca doar prin intermediul unor actiuni comune si bine orientate ale comunitatii mondiale, prin colaborarea la nivel de state, activitatea in comun a serviciilor speciale ale statelor si prin actiunile reciproce ale structurilor de forta pentru combaterea terorismului international s-ar putea atinge succesul scontat. Tocmai de aceea, pornind de la rolul de avangarda al SUA, care, vom sublinia, poarta pe umerii sai tot greul realizarii sarcinilor propuse, pierderile si cheltuielile financiare legate de lupta impotriva terorismului, a fost creata coalitia internationala pentru combaterea terorismului. In componenta acestei coalitii au intrat 64 de tari, ai caror reprezentanti, asa numitii reprezentanti militari ai ministerelor apararii, se afla aici, in cadrul Comandamentului Central SUA. Una dintre directiile Comandamentului Central , care este responsabil de cooperarea militar-civila, include in sine Centrul Operatiunilor de Coalitie, in care intra toti reprezentantii militari si asistentii acestora. Tarile care au intrat in coalitia internationala si-au prezentat subdiviziunile pentru desfasurarea operatiunilor in Iraq, Afaganistan, Somali sau acorda sustinere politica operatiunilor din regiunile respective prin acordarea spatiilor sale terestre sau aeriene pentru dislocarea trupelor, incarcaturilor si a bazelor logistice. De asemenea, ar putea fi incluse si alte tipuri de sustinere, cum ar fi urmarirea membrilor organizatiilor teroriste internationale pe teritoriile sale si oferirea informatiilor despre circularea mijloacelor financiare, care ar putea avea adiacenta cu actiunile de terorism. Daca e sa ne referim la cifre, vom mentiona ca efectivul coalitiei internationale in Iraq numara 130,000 de militari americani si 23,000 de militari ai altor tari. Fortele multinationale din Afganistan numara 22,500 si respectiv 7,800 de militari. La randul sau, Republica Moldova, fiind parte componenta a coalitiei multinationale, a trimis in Iraq deja al treilea contingent, constituit din 8 genisti si 3 ofiteri de stat major si, totodata, acorda sustinere politica in desfasurarea operatiunilor in Afganistan.

 

Deci, lupta impotriva terorismului international nu se limiteaza doar la teritoriul Iraqului, precum ne-am obisnuit sa credem?

 

Exact. Important e sa intelegem ca lupta impotriva terorismului reprezinta un complex de masuri cu caracter politic, economic, militar, ideologic, care, intr-o masura sau alta, cuprind practic toate tarile lumii. Operatiunile din Iraq si Afganistan constituie doar o parte a acestui proces, care, pe drept cuvant, ar putea fi numit un proces de avangarda in lupta impotriva terorismului international sau un raion de concentrare a eforturilor principale ale comunitatii mondiale.

 

Sinteti reprezentantul Ministerului Apararii al Republicii Moldova in Comandamentul Central. Ati putea sa ne spuneti pe scurt care sunt obligatiile ce deriva din aceasta functie?

 

Pe scurt, fara a intra in specificul activitatii reprezentantului Ministerului Apararii al Republicii Moldova, as evidentia mai multe momente principiale:

In primul rand, de a asigura schimbul de informatie de serviciu intre Ministerul Apararii al RM (Statul Major al Armatei Nationale a RM) si Comandamentul Central SUA sau intre reprezentantii altor tari partenere in cadrul coalitiei.

In al doilea rand, de a supraveghea, colecta, analiza si informa operativ conducerea Armatei Nationale despre toate procesele ce se desfasoara in Iraq si in regiune in domeniile securitatii, politicii interne si externe, sferei economice si sociale. De asemenea, de a informa conducerea despre toate procesele care au loc in cadrul Coalitiei Internationale nemijlocit.

In al treilea rand, de a contribui la solutionarea problemelor cu care ar putea sa se confrunte contingentul nostru in Iraq, daca rezolvarea acestora nu este posibila cu forte proprii. Deocamdata insa, trebuie sa spunem, nu ne-am confruntat cu asemenea probleme.

In al patrulea rand, de a coordona transportarea tur-retur a contingentelor noastre pe calea aerului in Iraq cu reprezentantii Comandamentului Unit pentru dislocari strategice ale Fortelor Armate ale SUA (USTRANSCOM).

Si, in ultimul rand, dar nu mai putin important, de a prezenta Armata Nationala a RM la un nivel inalt. Doar, precum spunea Imparatul Frantei Napoleon Bonaparte si cum m-a invatat mereu tatal meu: “Un singur francez inca nu inseamna intreaga Franta, insa un singur soldat francez – inseamna INTREAGA Armata Franceza”. Eu sper ca aceasta afirmatie este astazi mai actuala ca niciodata.

 

Ascultindu-va, cineva poate sa-si faca impresia ca Iraqul a devenit o zona de interes pentru RM?

 

Eu as spune nu o zona de interes, ci o zona de atentie. De fapt, acesta e un proces firesc. Daca doar un singur militar al Armatei Nationale isi face serviciul, sa zicem, in tara cutare sau cutare, atunci aceasta tara intra in mod automat in zona de atentie a Ministerului Apararii si Statului Major. Si este absolut firesc ca in cadrul institutiilor militare mentionate se acumuleaza informatia din Iraq. Apropo, informatia parvine nu numai din Comandamentul Central. Comandantul grupului de genisti, locotenet colonel. Vitalie Stoian, informeaza in mod sistematic Statul Major despre situatia din raionul de dislocare, conducatorul grupului de ofiteri din Bagdad, locotenent colonel Igor Gorgan, informeaza despre situatia din capitala si despre situatia operativa generala din Iraq. In rezultat, specialistii Statului Major dispun de un tablou amplu despre ceea ce se intampla in Iraq si in regiune si, in caz de necesitate, ei sunt pregatiti sa prezinte informata respectiva in orice moment sau sa raspunda la tot felul de intrebari ale conducerii Armatei Nationale sau RM cu privire la situatia din tara respectiva.

Daca e sa ne referim la Iraq intr-o perspectiva pe termen lung, atunci va trebui sa tinem cont de faptul ca aceasta tara este nu numai un potential exportator de petrol, dar si unul dintre principalii importatori ai productiei agricole si de textile din regiunea Orientului Apropiat. Mai devreme sau mai tarziu, situatia in Iraq se va stabiliza, vor incepe a sosi investitiile, a se dezvolta comertul si, cine stie, s-ar putea ca gratie faptului ca in zilele de grea cumpana pentru Iraq Republica Moldova i-a intins o mana de ajutor, aceasta sustinere sa contribuie in viitor la dezvoltarea relatiilor comerciale dintre cele doua tari.

 

Cind a aderat Republica Moldova la Coalitia Internationala pentru Combaterea terorismului? Ce inseamna pentru tara noastra reprezentarea in cadrul acestei structuri si cum este apreciata participarea militarilor moldoveni la operatiunea de reconstructie a Iraqului de catre comunitatea mondiala?

 

Raspunzand la aceasta intrebare as vrea sa mentionez ca RM a condamnat aspru atacurile teroriste impotriva SUA din 11 septembrie 2001, caracterizandu-le drept o provocare deschisa la adresa civilizatiei umane si a valorilor fundamentale ale acesteia. In calitatea sa de parte a comunitatii internationale, dar si de tara semnatara a diverselor conventii internationale privind combaterea terorismului, RM isi exercita minutios angajamentele asumate. Imediat dupa declansarea atacurilor teroriste amintite, Republica Moldova si-a exprimat sustinerea fata de eforturile comunitatii internationale si, in primul rand, ale Statelor Unite ale Amercii, in vederea intensificarii colaborarii in lupta impotriva terorismului international. Dupa ce Republica Moldova a primit un apel oficial din partea guvernului provizoriu al Iraqului, in care se solicita trimiterea unui contingent militar pentru a sustine procesul de stabilizare a situatiei in Iraq – Parlamentul RM a adoptat o decizie cu privire la participarea contingentului Republicii Moldova in operatiunea post-conflict cu caracter umanitar din Irak in componenta fortelor coalitiei internationale. Primul nostru contingent a fost trimis in Iraq pe 8 septembrie 2003. Este necesar sa mentionam ca, in pofida sarcinii generale a fortelor multinationale privind lupta impotriva terorismului international si stabilizarea situatiei in Iraq, mandatul contingentului moldovenesc are o orientare strict umanitara, care rezida in faptul ca genistii Armatei Nationale sunt implicati in realizarea sarcinilor privind utilizarea munitiilor neexplodate, a munitiilor confiscate de la teroristii inarmati in cadrul raidurilor si operatiunilor, a munitiilor care continua sa fie pastrate la depozite, dar a caror utilizare este imposibila din mai multe motive. Ofiterii Statului Major sunt numiti in functii in cadrul directiilor de cooperare militar-civila si implicare in realiarea diverselor proiecte cu caracter umanitar.

Prin ce se exprima participarea noastra la operatiunile de acest fel? In primul rand, aceasta demonstreaza o data in plus disponibilitatea tarii noastre de a sustine eforturile comunitatii mondiale in lupta impotriva terorismului si de a impartasi responsabilitatea pentru securitatea in intreaga lume. In al doilea rand, participarea noastra demonstreaza o data in plus posibilitatile mari pe care le au chiar si tarile mici, cum este Republica Moldova, de a participa activ la mentinerea pacii si a stabilitatii atat la nivel regional, dar si la nivel global. In al trelea rand, noi intr-adevar avem ce sa-i propunem Iraqului, poporului acestuia si intregii comunitati mondiale. Pe parcursul celor 15 ani de existenta a Armatei Nationale a RM a fost acumulata o bogata experienta, inclusiv in operatiunile de deminare si de utilizare a munitiilor. In dotarea subdiviziunilor de genisti ale Armatei Nationale, gratie colaborarii tehnico-militare in cadrul Programului “Parteneriat pentru pace”, sunt inregistrate cele mai performante mijloace ingineresti de cercetare si de protectie a genistilor. Nu orice armata a blocului post-sovietic se poate mandri cu o dotare de asemenea nivel. Si, in al patrulea rand, participarea la operatiunile de acest fel ne permite sa perfectionam in permanenta experienta deja acumulata, sa acumulam si experienta de participare in componenta fortelor coalitiei multinationale, sa extindem posibilitatile de comunicare ale miltarilor nostri cu reprezentanti ai armatelor altor state, sa efectuam schimburi de experienta etc.

 

In ceea ce priveste aprecierea actiunilor militarilor nostri in Iraq, consider ca indicii inregistrati la acest capitol vorbesc de la sine. Primul nostru contingent mixt, condus de catre lt. col. Anatoli Nosatii, care includea atat genisti, cat si un pluton de infanterie motorizata, in decurs de 6 luni de aflare in Iraq a dezamorsat 5757 de munitii. Cel de-al doilea contingent, condus de catre lt. col. Oleg Chiulcov, a dezamorsat 182,000 de munitii si substante explozive. Si cel de-al treielea contingent, condus de catre lt.col. Victor Stoian, care la momentul de fata se afla inca in Irak, la data de 12 mai 2006 dezamorsase deja 77350 de munitii. In total, aceasta constituie 265,107 de munitii de diferite tipuri. Pornind de la faptul ca circa 50 la suta din toate atacurile impotriva fortelor multinationale ale coalitiei si structurilor de forta ale Iraqului teroristii le-au efectuat cu utilizarea unor dispozitive de detonare improvizate, anume aceasta utilizare a dispozitivelor de detonare improvizate cauzeaza 60 la suta din toate pierderile pe care le suporta fortele coalitiei multinationale – nu ar fi greu sa ne imaginam cat de mare este contributia adusa de catre militarii nostri in procesul stabilizarii situatiei din Iraq, cate vieti si destine au fost salvate si pastrate. Aici cred ca e cazul sa mentionam ca in rezultatul atacurilor teroristilor asupra subdiviziunilor fortelor multinationale ale coalitiei si a structurilor de forta ale Iraqului cu ajutorul dispozitivelor de detonare improvizate, 94 la suta din numarul total de pierderi revin pe seama populatiei locale, deoarece aceste atacuri se produc, de regula, in localitatile populate. Nemaivorbind de atacurile teroriste ale soferilor-kamikaze, ale caror masini abunda de substante explozive sau de cele 15 – 20 de proiectile de artilerie aruncate deasupra populatiei civile a Iraqului, a moscheelor, blocurilor administrative si reprezentantele autoritatilor iraqiene, in rezultatul carora, de regula, se inregistreaza zeci de jertve de oameni absolut nevinovati. Cu alte cuvinte, nimicind aceste munitii, militarii nostri evita posibilitatea ca aceste munitii si substante explozive sa nimereasca in mainile teroristilor. Tocmai de aceea actiunile pionierilor nostri in repetate randuri au fost inalt apreciate nu numai de conducerea militar-politica a coalitiei, dar si de catre reprezentantii noii conduceri a Iraqului. Iar faptul ca multi genisti, dupa revenirea din misiune, sunt decorati cu distinctii de stat ale RM, constituie o dovada concludenta a recunoasterii meritelor lor, a contributiei pe care ei au adus-o in stabilizarea situatiei din Iraq, a indeplinirii cu cinste a datoriei si a inaltului lor profesionalism – si din partea autoritatilor Republicii Moldova. In ultima instanta, toate aceste fapte sporesc prestigiul AN in ochii cetatenilor tarii noastre, precum si prestigiul RM in ochii comunitatii mondiale, a carui necesitate a fost remarcata de seful statului si ministrul Apararii al Republicii Moldova.

 

Luna martie a fost semnificativa prin faptul ca s-au implinit trei ani de la rasturnarea regimului dictatorial al lui Saddam Husein. Ce schimbari s-au produs in aceasta perioada si in ce masura s-au realizat scopurile propuse initial?

 

Da, intr-adevar, luna martie a anului 2006 s-a evidentiat prin marcarea celei de-a treia aniversari de la rasturnarea regimului lui Saddam Hussein. Acesti 3 ani au fost destul de dificili pentru poporul iraqian si pentru eforturile comunitatii mondiale in vederea stabilizarii situatiei in Iraq si acordarea ajutorului pentru edificarea unui stat democratic. Liderii gruparilor teroriste internationale, fosti functionari ai partidului de guvernamant de odinioara BASS din Iraq, reprezentantii fostelor servicii speciale ale lui Saddam Hussein si numerosi extremisti islamisti au depus si continua sa depune mari eforturi pentru a compromite toate planurile cu privire la reformarea Iraqului intr-un stat democratic dezvoltat.

In pofida acestui fapt, pe parcursul celor 3 ani s-a reusit a face un progres enorm. Desi in acest sens se pun numeroase piedici, in Iraq se desfasoara un amplu proces politic, care se incadreaza in limitele legale provizorii, prevazute de rezolutia Consiliului de securitate al ONU, nr. 1546, care a aprobat graficul “tranzitiei politice a Iraqului la organizarea democratica a statului”. Tin sa mentionez ca din momentul rasturnarii regimului lui Saddam Hussein, in pofida amenintarilor din partea teroristilor, care declara ca vor “umple sectoarele electorale cu sange”, iraqienii s-au prezentat deja de trei ori in fata urnelor electorale pentru a-si exprima pozitia lor ferma. Pe 30 ianuarie 2005 au avut loc primele alegeri libere si democratice din toata istoria Iraqului in Parlamentul provizoriu al Iraqului. Pe 15 octombrie 2005 iraqienii au votat pentru o noua constitutie, menita sa apere interesele tuturor confesiunilor religioase si grupurilor etnice, care locuiesc in Iraq. Pe 15 decembrie 2005 iraqienii au votat componenta parlamentului permanent (Asambleea). In componenta actualului parlament iraqian sunt reprezentate toate confesiunile religioase si comunitatile etnice ale tarii, deci protectia intereselor si a drepturilor lor este asigurata. De mentionat ca in perioada regimului lui Saddam Husein toata elita politica a fost reprezentata practic doar de reprezentantii seimului lui Saddam Husein si reprezentantii tribului Albu Nasir, din care provine si Saddam Hussein. Aceste formatiuni reprezentau comunitatea sunitilor din Iraq, care constituie doar 15% din populatia tarii. Totodata, comunitata kurzilor, care constituie 20% din populatia tarii si care populeaza partea de nord a Iraqului, la fel ca si comunitatea siitilor, care constituie 60% din populatia tarii si populeaza partile de sud si de sud-est ale Iraqului, - au fost inlaturate de la guvernarea tarii si supuse unor permanente persecutari, prigoniri si acte de genocid. Actualmente activitatea intreprinsa de Saddam Husein fata de kurzi si siiti constituie una dintre preocuparile principale ale justitiei iraqiene. Astazi in Iraq presedintele tarii este un kurd, speakerul – sunit, prim-ministrul – siit. Tin sa mentionez si faptul ca 25% din parlamentul iraqian sunt femei, ceea ce pentru o tara musulmana constituie intr-adevar un progres.

Un mare progres a fost realizat si pe linia crearii structurilor de forta iraqiene: armatei iraqiene, politiei, serviciilor de securitate. Aici e cazul sa mentionam ca in mai 2006 efectivul fortelor armate numara 115,000 persoane. Efectivul structurilor din cadrul Ministerului Afacerilor Interne – 135,000. Efectivul sporeste in continuare si catre finele anului 2006 randurile Fortelor Armate se preconizeaza sa numere 130,000 de persoane, iar ale MAI – 195,000 de persoane. In procesul de creare a noilor structuri de forta un rol promordial le revine eforturilor si sustinerii comunitatii mondiale. Pentru dotarea structurilor de forta, in Iraq se livreaza, in calitate de ajutor umanitar, tehnica, inclusiv de lupta, armament, munitii, echipament militar. Cadrele pentru armata iraqiana, la fel ca si cele pentru MAI sunt pregatite atat in cadrul institutiilor de invatamant din Iraq, cat si in cele din strainatate. Academiile de politie din Iraq la fiecare 10 luni sunt absolvite de 3,500 de politisti, care sunt incadrati in randurile specialistilor care asigura ordinea publica pe strazile si la frontierele Iraqului. Sporesc in continuare forta si posibilitatile noii armate irakiene. Se inregistreaza o tendinta stabila de transmitere a zonelor de responsabilitate din vizorul fortelor coalitiei internationale in cel al subdiviziunilor armatei irakiene. In toate operatiunile de blocare si distrugere a formatiunilor banditesti din Iraq, incepand din anul 2006, un rol primordial le revine subdiviziunilor structurilor de forta iraqiene, iar rolul secundar – fortelor multinationale. 25 la suta din toate operatiunile, care au fost realizate pe parcursuil anului 2006, au fost planificate de sine statator si desfasurate de catre Ministerul Apararii din Iraq. Toate acestea vorbesc despre competenta sporita a structurilor de forta iraqiene. Desigur, trebuie sa recunoastem ca in cadrul structurilor de forta iraqiene la ora actuala exista multe probleme legate atat de asigurarea de servicii-logistica si de lupta, de lipsa unui contingent profesionist si bine inchegat al corpului de ofiteri si sergenti, de coruptie, cat si de prezenta teroristilor si simpatizantilor acestora in randurile structurilor de forta. Totodata, trebuie sa intelegem cu totii ca procesul de formare a structurilor de forta – nu e un proces usor, ci anevoios si plin de hopuri. Avem insa tot temeiul sa credem, si acest lucru a fost declarat in repetate randuri la toate nivelurile, ca pe masura cresterii competentei structurilor de forta iraqiene, a sporirii posibilitatilor de a tine sub control situatia si de a asigura ordinea, fortele coalitiei multinationale vor transmite responsabilitatea de asigurare a securitatii iraqienilor in tara lor si vor purcede la reducrea si retragerea treptata a contingentelor sale.

Mult mai lent, altfel decat se preconiza initial, se desfasoara progresul in economie si sfera sociala, intai de toate, pe motivul diversiunilor si actiunilor de sabotaj ale teroristilor asupra obiectivelor din cadrul infrastructurii economice si sociale ale Iraqului. Este foarte important sa intelegem ca 80% din bugetul tarii il constituie veniturile din exporturile de petrol. Din cauza diversiunilor amintite numai pe parcuirsul anului 2005 bugetul iraqian a inregistrat un deficit de 6,25 miliarde de dolari SUA, ceea ce, la randul sau, s-a rasfrant negativ asupra sferei social-economice. Pana la ora actuala conducerea Iraqului nu a reusit sa amelioreze procesul de dobandire a petrolului si a exportului acestuia pana la nivelul inregistrat in anul 2003. Dar, in pofida acestui fapt, precum am mentionat mai sus, un anumit progres a fost totusi inregistrat. Eu cred ca ar trebui sa incepem de la aceea ca, comunitatea internationala a anulat 80% din datoriile externe ale Iraqului, acumulate de regimul lui Saddam Husein. Fiind dezvoltate din punct de vedere economic, tarile Europei, Americii de Nord si a cele din Orientul Apropiat acorda sustinere financiara Iraqului. Se reonstruiesc institutiile de invatamant, spitalele. Se reconstruiesc uzinele vechi de epurare a apei si se construiesc altele noi. Din luna august 2003 in Iraq au fost inregistrate 30,000 de intreprinderi si afaceri noi. Daca la finele anului 2005 indicii de crestere a economiei in Iraq constituiau 2,6%, atunci, potrivit datelor Fondului Monetar International, catre finele anului 2006 sporul inregistrat se va constitui deja 10,4%. Daca pe timpul regimului lui Saddam Husein utilizarea internetului si a telefoanelor mobile era o prerogativa a serviciilor speciale si a elitei de conducere, atunci astazi in Iraq exista 5 milioane de abonati ai telefoniei mobile, 2,000 – ai coffee-urilor-internet. Generalizand cele mentionate mai sus, vreau sa subliniez ca, in pofida tuturor dificultatilor, procesul de democratizare si reconstruire a infrastructurii Iraqului se afla in plina desfasurare si exista tot temeiul ca sa privim cu optimism in viitorul Iraqului.

 

Pentru cat timp este prevazuta prezenta fortelor Coalitiei Multinationale in Iraq si cand va demara procesul de retragere a acestora?

 

Iraqul este un stat suveran si aceasta este o prerogativa a parlamentului irakian, care va declara cand va considera ca este pregatit sa-si asume responsabilitatea pentru asigurarea securitatii in tara si ca prezenta fortelor multinationale in Iraq nu mai este necesara. In acest plan si presedintele Iraqului, J.Talabani , si prim-ministrul acestei tari, Nuri al-Maliki, au mentionat in repetate randuri, accentuand ca conditiile de retragere a fortelor multinationale deocamdata inca nu s-au copt. Pe de alta parte, si sefii statelor ce intra in coalitie au declarat de mai multe ori ca drept temei pentru retragere va servi decizia poporului iraqian, la fel ca si posibilitatile iraqienilor insusi de a tine sub control situatia in tara. As dori sa subliniez inca o data ca se inregistreaza deja un proces constant de transmitere a zonelor de responsabilitate de catre fortele multinationale – in jurisdicta structurilor de forta ale Iraqului. Tocmai acest fapt serveste drept o dovada concludenta a demararii procesului de reducere a contingentului fortelor multinationale din Iraq. Si-au redus deja contingentele sale din Iraq asa tari, cum ar fi Statele Unite ale Americii, Polonia, Ucraina. Catre finele anului 2006 urmeaza sa-si reduca contingentele si Marea Britanie, Coreea de Sud, Italia, Japonia si altele. Prin urmare, se inregistreaza o proportionalitate inversa: cu cat devin mai puternice guvernul Iraqului si structurile de forta ale sale, cu atat se reduce prezenta in aceasta tara a fortelor multinationale.

 

La ora actuala reprezentati AN a RM in Comandamentul Central al FA ale SUA. Reiesind din faptul ca aprecierea situatiei din Iraq si din regiune constituie una dintre sarcinile dvs., cum ati putea caracteriza situatia din Iraq din punctul dvs. de vedere? Or, privind stirile difuzate de mass-medi internationala despre Iraq, multi dintre noi ar putea probabil sa aprecieze negativ ceea ce se intampla astazi in aceasta tara?

 

Inainte de a raspunde la aceasta intrebare, as dori sa mentionez ca formarea opiniei publice vizavi de eforturile comunitatii mondiale in lupta impotriva terorismului international si, in special, fata de reflectarea operatiunilor din Iraq si Afganistan, in mare parte este influentata de mass-media. Spre regret, mass-media adeseori isi concentreaza atentia asupra aspectelor negative ale unor operatiuni mai grave, cum ar fi atacurile teroristilor, care se soldeaza cu pierderi umane din partea fortelor multinationale sau ale populatiei pasnice. Sau isi concentreaza atentia asupra jertvelor inregistrate in randurile populatiei locale in rezultatul loviturilor exercitate asupra terioristilor si a liderilor acestora de catre Fortele Multinationale. Spre regret, asemenea cazuri se mai intampla si, precum stii, acestea intotdeuna sunt examinate de catre conducerea coalitiei si sunt facute publice. Pe de o parte, jurnalistii ar putea fi intelesi – e mult mai usor sa faci un reportaj despre actele de terorism decat un reportaj despre punearea in functiune a unei noi intreprinderi de epurare a apei in orasul Al Kut, care asigura cu apa potabila 40.000 de oameni. Pe de alta parte, adeseori, sunt convins, asupra continutului reportajelor influenteaza si emotiile jurnalistilor, care, spre regret, nu cunosc si nu sesizeaza tabloul general al situatiei din Iraq. Bineinteles ca eu nu-i acuz pe jurnalisti de denaturarea faptelor la difuzarea reportajelor din Iraq, dar faptul ca in mass-media internationala nu exista un echilibru cert de prezentare pozitiva si negativa a informatiei despre evenimentele ce au loc in Irak – este incontestabil.

Personal nu consider necesar sa prezint situatia din Iraq in culori roze. Intr-adevar, la ora actuala situatia in Iraq este incordata. In unele raioane ale tarii au loc in continuare atacuri armate ale teroristilor, diversiuni si diverse acte de vandalism, atentate asupra reprezentantilor puterii din Iraq si alte actiuni violente. Teroristii tind in continuare sa compromita procesul politic, cau cel putin sa-l tergiverseze, sa nu admita consolidarea pozitiei si autoritatii noii conduceri a Irakului, sa innnabuse orice succes in vederea normalizarii situatiei in tara. Fortele terorismului international si teroristii iraqieni depun mari eforturi pentru a demonstra ca situatia in Iraq a iesit de sub control, iar edificarea unui stat democratic si revitalizarea tarii constituie niste sarcini irealizabile.

Totodata, analiza denota ca ramane in continuare instabila doar situatia in 4 din cele 18 provincii ale Iraqului – in 3 din centru si 1 din partea de vest. Anume in aceste provincii se si comit 80% din numarul total de atacuri si alte actiuni de forta. Iar situatia din regiunile de sud-centru, sud-est si de sud a Iraqului se mentine stabila. In partea de nord a tarii, asa zisul Kurdistan Iraqian, in mod traditional se mentine o situatie stabila si calma. Anume in aceste raioane, gratie situatiei favorabile in domeniul securitatii, devine posibila realizarea majoritatii proiectelor economice, iar populatia din aceste raioane resimte deja efectul scimbarilor benefice. Altfel spus, treptat, viata in Iraq revine la normal. Si tocmai aceasta serveste o motivatie concludenta a faptului ca tentativele teroristilor de a gasi sustinere din partea populatiei in aceste raioane se soldeaza cu esec.

Pe parcursul ultimelor cinci luni, prin efortul comun al fortelor multinationale si al structurilor de forta iraqiene s-a desfasurat un sir de operatiuni in provinciile de centru si in cea de rezerva Al Anbar cu scopul distrugerii punctelor de sprijin ale teroristilor, reprimarea livrarilor de armament si teroristi internationali din Siria vecina. Rezultatul acestor operatiuni se resimte elocvent in interceptarea corespondentei cunoscutului lider al organizatiei teroriste internationale Al Qaida cu fostul sef al filialei acestei organizatii din Iraq Az Zarqawi. In corespondenta sa, Az Zarqawi, informa despre aceea ca in rezultatul actiunilor fortelor multinationale si ale structurilor de forta irakiene el resimtea o mare lipsa de teroristi din tarile arabe vecine, de voluntari-kamikaze, armament, munitii si mijloace financiare.

Trebuie sa mentionez ca noua conducere a Iraqului si reprezentantii conducerii fortelor coalitiei multinationale nu inceteaza dialogul cu acei care astazi se afla in opozitia militara. La ora actuala presedintele Iraqului, J. Talabani, poarta negocieri cu reprezentantii a 8-10 grupari si detasamente, care actioneaza in raioanele centrale, in vederea incetarii ostilitatilor si aderarii lor la procesul politic.

In concluzie, voi mai adauga ca pe 20 mai 2006 procesul de constituire a guvernului permanent, guvernului Concilierii Nationale, a fost finalizat si aprobat de catre parlamentul iraqian. Guvernul respectiv va conduce tara pe parcursul a patru ani. Am toata increderea ca alegerea noului guvern al Concilierii Nationale se va rasfrange in modul cel mai pozitiv asupra situatiei din tara, in special asupra situatiei in domeniul securitatii. Precum am mai spus, pe masura consolidarii guvernului iraqian si a structurilor sale de forta, situatia in tara se va stabiliza in mod planificat. Astfel, intr-o buna zi fiecare doritor va putea vizita Iraqul in calitate de turist si sa savureze misterul acestor locuri biblice.

 

Cum apreciati gradul de risc al militarilor nostri din Iraq? In ce masura ei sunt supusi pericolului in sectorul in care au fost dislocati?

 

Sincer vorbind, pericolul exista chiar si atunci cand traversezi bulevardul Stefan cel Mare din centrul Chisinaului. Insasi activitatea specialistilor de geniu, precum stim cu totii, in fiece secunda este expusa riscului, riscului pentru viata. Nu in zadar se spune: “Pionierul greseste o singura data in viata”.

In acel raion au loc si agresiuni, atacuri armate, impuscaturi. Totodata, potrivit aprecierilor Comandamentului Central, teroristii nu dau dovada acolo de un grad inalt de activitate. Conditiile meteo, de asemenea, reprezinta multe dificultati. La ora actuala in Iraq, la ora 14.00 temperatura aerului se ridica pana la +55 +60 de grade. Sunt destul de frecvente furtunile de nisip, in timpul carora vizibilitatea se limiteaza la 2 – 3 metri. Toate acestea impreuna demonstreaza inca o data, ce fel de sarcini indeplinesc militarii nostri in Iraq si in ce conditii activeaza ei.

 

Apropo despre experienta. Experienta pe care ati acumulat-o in Iraq in componenta celui de-al doilea contingent al nostru, va este utila acum? Ce schimbari s-au produs in aceasta tara, in opinia dvs de la momentul cind ati revenit din Iraq?

 

Cele sase luni si jumatate petrecute in Iraq nu numai ca-mi sunt utile, dar constituie pentru mine si un suport esential care ma ajuta sa inteleg si sa analizez toate procesele, care se desfasoara astazi in Iraq si in societatea acestei tari. Trebuie sa-ti marturisesc ca, in calitatea mea de ofiter al directiei de cooperare militar-civila, ma ocupam de sintetizarea informatiei oferite de grupele de cooperare militar-civila, care activau pe teren. Astfel, am avut posibilitatea sa aflu despre ceea ce vorbesc iraqieni, ce ii framanta, ce atmosfera exista in societatea iraqiana, ce valori se propaga in moschee in timpul rugaciunilor de vineri. De asemenea, aceasta mi-a oferit o imagine veridica a situatiei de la acea ora in infrastructura irakiana, in economie si sfera sociala a acestei tari. In virtutea obligatiilor de serviciu, am fost obligat sa vizitez diferite locuri si raioane ale Iraqului, sa ma intalnesc cu reprezentantii puterii din provincii, cu capeteniile triburilor, reprezentantii clerului si cetatenii simpli, ceea ce, in cele din urma, m-a facut sa studiez mai aprofundat istoria si traditiile poporului iraqian, iar serviciul si comunicarea cu iraqienii mi-a oferit o anumita experienta in asemenea chestiuni speciale, cum ar fi diferentele dintre arabii-suniti si arabii-siiti, dintre arabi si curzi. Iar activitatea in acest mediu special – multinational, cu oameni de diferite confesiuni, ideologii, culturi, m-a invatat sa respect opiniile altor persoane, argumentand si aparand totodata propria pozitie in solutionarea unor sau altor probleme. A fost o activitate destul de intensa. Adeseori, ma intrebam: “La ce-mi trebuiesc toate acestea?”. Dar, precum vezi, acum imi sunt de mare folos. Viata mi-a confirnmat inca o data ca nu exista cunostinte si deprinderi de prisos. Dimpotriva, mereu resimtim lipsa acestora.

Iar schimbarile despre care ma intrebi bineinteles ca au avut loc. Am vorbit deja despre acestea. Voi mai adauga doar ca in acele raioane de sud-est, pe care am avut posibilitatea sa le vizitez in virtutea obligatiilor mele de serviciu, demult au fost transmise sub controlul iraqienilor, astfel incat forte ale coalitiei multinationale acolo practic n-au mai ramas, cu exceptia poate doar a instructorilor. Asemenea denumiri de orase, cum ar fi, de exemplu, An Najaf, Karballa, Al Hilla, Al Kut, care rasunau pe atunci in titlurile stirilor din Irak despre confruntarile armate ale teroristilor si subdiviziunile fortelor multinationale, cu armata si politia iraqiana, astazi practic nu se mai amintesc. Acest lucru este insa regretabil. Eu cred ca tocmai viata din aceste raioane, in care a inceput deja o viata noua, ar trebui sa-i intereseze cel mai mult pe colegii tai – jurnalisti.

 

Din luna aprilie dvs. va aflati in fruntea grupului de lucru “Red Cell - Iraq”, constituit din ofiteri internationali, functie care pe de o parte este onorabila, iar pe de alta parte implica o responsabilitate enorma. Ati putea sa ne spuneti cu ce se ocupa aceasta structura si care sunt avantajele activitatii acesteia pentru dvs. personal si pentru tara in ansamblu?

 

In cadrul Comandamentului Central au fost create 16 grupuri de lucru. Sarcina acestora este de a studia detaliat anumite probleme, care au adiacenta cu desfasurarea operatiunilor in zona de responsabilitate a Comandamentului Central. Printre ele, de exemplu, figureaza grupul de evaluare a efectului luptei de combatere a terorismului international, grupul de analiza a tacticii si strategiei teroristilor, grupul de ajutor umanitar. La fel si grupurile de analiza, cum ar fi, “Red Cell – Iraq”, “Red Cell – Afganistan”. Sau grupurile functionale, care reunesc reprezentantii Flotei militar-maritime, Fortelor aviatiei militare si care coordoneaza dislocarea trupelor, incarcaturilor etc.

Sarcina de baza a grupului “Red Cell – Iraq” rezida in elaborarea unei analize de alternativa celei elaborate de directia de cercetare a Comandamentului Central Unificat pentru anumite evenimente care au loc in Iraq. In componenta acestui grup intra 18 ofiteri din 15 tari, cum ar fi Statele Unite ale Americii, Australia, Danemarca, Franta, Turcia, Iordania, Kuweit, Arabia Saudita, Romania si altele. Subiectele pentru analiza parvin de la directia de cercetare a Comandamentului Central sau de la reprezentantii altor tari-partenere in coalitie. In functie de gradul de urgenta, grupul urmeaza sa prezinte in decurs de 10 – 30 de zile analiza proprie in subiectul dat sau sa faca un pronostic al eventualitatii unui sau altui eveniment.

Anume penru a aplica experienta acumulata in Iraq, precum si pentru a studia mai profund situatia ce se mentine in Iraq, am venit sa activez in cadrul acestui grup in februarie 2006. Iar deja in aprilie factori de decizie ai Comandamentului Central mi-au propus sa preiau conducerea acestui grup.

Care sint avantajele tarii noastrera? In primul rand, e vorba de prestigiu. In mod traditional, sefii tuturor grupurilor de lucru sunt alesi din randul reprezentantilor tarilor occidentale, ca sa ma exprim asa. In al doilea rand, faptul ca de 2 ori pe saptamana trebuie sa ma intalnesc cu reprezentantii conducerii Comandamentului Central pentru a coordona chestiunile ce tin de activitatea grupului si prezentarea materialelor, cel putin o data pe saptamana trebuie sa-i informez pe reprezentantii altor tari despre statutul si rezultatele activitatii grupului, in cadrul intrunirilor noastre saptamanale, – toate acestea, luate in ansamblu, imi ofera posibilitatea de a reprezenta Armata si tara noastra la un nivel cu totul inedit.

 

In calitatea dvs. de sef al acestei subdiviziuni, cum apreciati activitatea grupului “Red Cell –Irak”?

 

Eficienta activitatii acestui grup nu este o prerogativa a mea, ci a Comandamentului Central. Iar aprecierea activitatii mele personale in cadrul Comandamentului Central – ar putea-o da conducerea Ministerului Apararii si a Statului Major al Armatei Nationale a RM. As putea sa-ti spun doar ca noi a pregatit 16 analize la solicitari, care au parvenit in 13 cazuri din partea directiei cercetare si in alte 3 cazuri – de la partenerii nostri de coalitie. Rezultatele activitatii noastre sunt expediate tuturor reprezentantilor altor tari, precum si persoanelor interesate din Statul Major al fortelor multinationale din Iraq. De aceea pot sa afirm cu toata certitudinea ca produsul final al activitatii noastre este solicitat.

 

Ati amintit de mai multe ori despre teroristii internationali si despre pericolul pe care acestia il prezinta, despre teroristii iraqieni si teroristii internationali din Iraq. In ce masura putem sa abordam acest subiect intr-un alt interviu pentru a-i face cunoscuti pe cititorii nostri cu pericolul pe care il prezinta teroristii, organizatiile de teroristi, cine sunt acesti oameni si care sunt idealurile lor?

 

Cu cea mare placere!

 

In mod traditional, folosindu-va de ocazie, ce le-ati transmite cititorilor “OM”?

 

Doresc foarte mult sa transmit un salut cordial efectivului Batalionului 22 de mentinere a pacii , precum si tuturor celor cu care mentinem relatii de serviciu si de prietenie. Colegilor aflati in misiune in Iraq, Sudan, Cote d'Ivoire, Liberia – le doresc realizarea cu succes a sarcinilor ce stau in fata dvs. si reintoarcerea cat mai grabnica acasa. De asemenea, as vrea sa-l felicit si pe aceasta cale pe colegul si bunul meu prieten ,maior Ivan Ene cu ocazia recentei nasteri a fiului sau, Alexandru.

 

Dle lociotenent colonel, va multumesc pentru interviu.

 

Interviu realizat de capitan Diana Gradinaru

Ofiter de relatii publice in Comandamentul Central al SUA

Tampa, Florida

 

Înapoi la "Viata Crestina"

 

Viaţa Creştină - alegeţi versiunea dorită