Romania fata cu federalizarea Basarabiei
Victor
RONCEA
"Deci Basarabia
s-a dus de unde nu se va mai intoarce, in sanul negrei strainatati. In zadar
moldoveanul va mai privi in zilele senine din varful Ceahlaului in zarea
departata Ismailul, Cahulul, Bolgradul si tarmii Marii Negre - in zadar va
vedea departe ca margine a orizontului sau Cetatea Alba si Chilia; ceea ce se
va vedea din punctul din care Alexandru Voevod cel Bun va roti ochii pentru
a-si masura tara cu agerimea lor, ceea ce va vedea va fi pamant instrainat. In
zadar isi va aduce aminte omul cunoscator de cele trecute, cum ca tari ori
slabi, in trecut nu s a gandit unul dintre noi, care sa consfinteasca pierderea
pamantului sfant al patriei, astazi va gasi sute de oameni, alesi in sfatul
Tarii, cari au cautat zile intregi formula, ca sa scape de acel pamant, cautand
a masca cu fraze patriotice lipsa lor de statornicie si de barbatie, lipsa lor
de adevarat si energic patriotism", scria Eminescu. Astazi, situatia nu
este cu mult schimbata. Fanfaronada politicianista, bravada si populismul de
tip fesenist, uzitate de asa-zisa clasa politica romaneasca, dupa momentul
decembrie 89, pe tema Basarabiei, au fost inlocuite de o tacere suspecta. O
"tacere silentioasa", intrerupta doar de vesti sumbre dinspre Rasarit
sau de "deal"-uri rapide si tainuite, aruncate apoi presei, ca unui
caine de pripas al Puterii (cazul Tratatului romano-"moldovean" al
lui Petre Roman). Una dintre aceste vesti, emisa direct din laboratoarele KGB,
via "Nezavisimaia Gazeta", este cea privind federalizarea Basarabiei.
In urma cu mai bine
de un an, in preajma alegerilor locale din "Republica Moldova",
publicam un fascicol special dedicat romanilor din Romania de peste Prut:
"Basarabia la rascruce". Subliniam atunci ca provincia romaneasca se
confrunta cu un proces de fragmentare, de iugoslavizare, aplicat sistematic de
catre strategii KGB. Afirmam ca principalul mijloc de presiune pentru a impinge
si ancora definitiv Republica Moldova in structura fostelor Soviete il
constituie crearea in mod artificial a unor "autonomii teritoriale" -
Transnistria, Gagauzia, Taraclia - care ameninta cu secesiunea in cazul in care
Basarabia s-ar indrepta in mod real catre sistemul valorilor de tip occidental.
Procesul de iugoslavizare a fost intretinut si aproape pus in practica cu
ajutorul stangii moscovite aflate la putere la Chisinau. Recrudescenta fortelor
secesioniste de sorginte bolsevica coalizate cu elemente de tip
mafiot-kaghebist, provenite din structurile de represiune comuniste, loveste
puternic - pentru "antrenament" - primul taler: romanii, putini la
numar, care se impotrivesc in mod coerent tendintelor de iugoslavizare a
Basarabiei - Frontul Popular. Tinta ce urmeaza sa fie spulberata - relevata,
iata, acum, si de "Nezavisimaia Gazeta" - este insasi bucata de
pamant romanesc cu romanii nostri cu tot.
Trageam atunci un
semnal de alarma, mai ales pentru autoritatile de stat ale Romaniei, cerand sa
se dea "un semn din mila maririlor lor", pentru ca miscarea culturala
si politica romaneasca din Basarabia sa nu devina o simpla amintire. Ce a facut
Statul roman? A tacut "cuminte". Intre timp, conducerea de la Kremlin
s-a primenit semnificativ. Si a adoptat o tactica directa, a informatiei
deschise si ofensive. Noua Moscova nu glumeste. Fara sa explice mai mult,
expunerea KGB din "Nezavisimaia Gazeta" strecoara: "Acum,
Moldova, in pofida dimensiunilor sale mici si a posibilitatilor corespunzatoare,
devine pentru Rusia unul din punctele cheie in CSI." Imensul articol din
presa centrala moscovita, prin marimea si continutul sau - in conditiile in
care Basarabia sau chiar Romania se regasesc sporadic, aruncate pe cateva
randuri - este in fapt discursul dur al Kremlinului adresat direct
cancelariilor occidentale si, nu in ultimul rand, statului roman. Este o palma
usturatoare pe obrazul Romaniei.
Singura replica la
adresa acestui material a fost raspunsul timid al ministrului de Externe Petre
Roman, actual candidat la functia suprema in stat, care, de la Neptun, a
apreciat ca ideea "reinstalarii unei umbrele" deasupra Basarabiei ar
fi "depasita". Saptamana trecuta, tot Petre Roman a mai declarat, de
data aceasta de la Cluj, ca "interventia directa a Romaniei in problema
Transnistriei ar diminua ca valoare presedintia OSCE detinuta de Romania".
"Rezolvarea corecta a problemei", in opinia domniei sale, inseamna,
pe langa "recunoasterea suveranitatii si integritatii Republicii
Moldova" si "gasirea unui statut de autonomie pentru acea zona care
sa dea garantii populatiei rusofone ca va trai recunoscandu-i-se drepturile si
libertatile". Intr-adevar, poate exista aceasta mare problema: ca
populatia rusofona din Transnistria, asuprita de extremistii nationalisti romani,
sa sufere persecutii, poate chiar pogromuri, drept pentru care va trebui sa i
se ofere "garantii" OSCE pentru drepturile si libertatile sale. Acest
tip de declaratii este edificator pentru modul in care diplomatia romaneasca se
manifesta fata de problema Basarabiei. O problema devenita, la nivel national,
printr-o concertata propaganda subliminala, mult mai putin arzatoare decat,
spre exemplu, efluviile "viscerale" ale unor politiceni romani de pe
Dambovita. Impotenta intregii clase politice romanesti, in toti acesti zece
ani, fata de soarta romanilor si a teritoriilor romanesti instrainate abuziv,
este un act care se va inscrie in istoria reala a Romaniei cu litere de sange.
Singurul for al Romaniei care nu renunta, prin
actiuni concrete si eficiente, sa isi manifeste responsabilitatea fata de
soarta intregii Romanii, este Biserica Ortodoxa Romana. Prea Fericitul Parinte
Teoctist s-a aflat saptamana aceasta in fata conducatorilor Rusiei, Patriarhul
Alexei al II-lea si Vladimir Putin, insotit de Mitropolitul Basarabiei, Petru
de Balti, care acasa, la Chisinau, este incoltit in permanenta de agentii
Moscovei. Patriarhul Romaniei nu a ezitat sa expuna problema Basarabiei. Insa
efortul BOR, pentru a avea o eficienta temeinica, trebuie sa fie conjugat cu
actiunea coerenta a aparatului statului roman. Un stat roman care sa dovedeasca
ca soarta intregii Romanii nu ii este indiferenta.