Romania fata cu federalizarea Basarabiei

 

Victor RONCEA

 

"Deci Basarabia s-a dus de unde nu se va mai intoarce, in sanul negrei strainatati. In zadar moldoveanul va mai privi in zilele senine din varful Ceahlaului in zarea departata Ismailul, Cahulul, Bolgradul si tarmii Marii Negre - in zadar va vedea departe ca margine a orizontului sau Cetatea Alba si Chilia; ceea ce se va vedea din punctul din care Alexandru Voevod cel Bun va roti ochii pentru a-si masura tara cu agerimea lor, ceea ce va vedea va fi pamant instrainat. In zadar isi va aduce aminte omul cunoscator de cele trecute, cum ca tari ori slabi, in trecut nu s a gandit unul dintre noi, care sa consfinteasca pierderea pamantului sfant al patriei, astazi va gasi sute de oameni, alesi in sfatul Tarii, cari au cautat zile intregi formula, ca sa scape de acel pamant, cautand a masca cu fraze patriotice lipsa lor de statornicie si de barbatie, lipsa lor de adevarat si energic patriotism", scria Eminescu. Astazi, situatia nu este cu mult schimbata. Fanfaronada politicianista, bravada si populismul de tip fesenist, uzitate de asa-zisa clasa politica romaneasca, dupa momentul decembrie 89, pe tema Basarabiei, au fost inlocuite de o tacere suspecta. O "tacere silentioasa", intrerupta doar de vesti sumbre dinspre Rasarit sau de "deal"-uri rapide si tainuite, aruncate apoi presei, ca unui caine de pripas al Puterii (cazul Tratatului romano-"moldovean" al lui Petre Roman). Una dintre aceste vesti, emisa direct din laboratoarele KGB, via "Nezavisimaia Gazeta", este cea privind federalizarea Basarabiei.

In urma cu mai bine de un an, in preajma alegerilor locale din "Republica Moldova", publicam un fascicol special dedicat romanilor din Romania de peste Prut: "Basarabia la rascruce". Subliniam atunci ca provincia romaneasca se confrunta cu un proces de fragmentare, de iugoslavizare, aplicat sistematic de catre strategii KGB. Afirmam ca principalul mijloc de presiune pentru a impinge si ancora definitiv Republica Moldova in structura fostelor Soviete il constituie crearea in mod artificial a unor "autonomii teritoriale" - Transnistria, Gagauzia, Taraclia - care ameninta cu secesiunea in cazul in care Basarabia s-ar indrepta in mod real catre sistemul valorilor de tip occidental. Procesul de iugoslavizare a fost intretinut si aproape pus in practica cu ajutorul stangii moscovite aflate la putere la Chisinau. Recrudescenta fortelor secesioniste de sorginte bolsevica coalizate cu elemente de tip mafiot-kaghebist, provenite din structurile de represiune comuniste, loveste puternic - pentru "antrenament" - primul taler: romanii, putini la numar, care se impotrivesc in mod coerent tendintelor de iugoslavizare a Basarabiei - Frontul Popular. Tinta ce urmeaza sa fie spulberata - relevata, iata, acum, si de "Nezavisimaia Gazeta" - este insasi bucata de pamant romanesc cu romanii nostri cu tot.

Trageam atunci un semnal de alarma, mai ales pentru autoritatile de stat ale Romaniei, cerand sa se dea "un semn din mila maririlor lor", pentru ca miscarea culturala si politica romaneasca din Basarabia sa nu devina o simpla amintire. Ce a facut Statul roman? A tacut "cuminte". Intre timp, conducerea de la Kremlin s-a primenit semnificativ. Si a adoptat o tactica directa, a informatiei deschise si ofensive. Noua Moscova nu glumeste. Fara sa explice mai mult, expunerea KGB din "Nezavisimaia Gazeta" strecoara: "Acum, Moldova, in pofida dimensiunilor sale mici si a posibilitatilor corespunzatoare, devine pentru Rusia unul din punctele cheie in CSI." Imensul articol din presa centrala moscovita, prin marimea si continutul sau - in conditiile in care Basarabia sau chiar Romania se regasesc sporadic, aruncate pe cateva randuri - este in fapt discursul dur al Kremlinului adresat direct cancelariilor occidentale si, nu in ultimul rand, statului roman. Este o palma usturatoare pe obrazul Romaniei.

Singura replica la adresa acestui material a fost raspunsul timid al ministrului de Externe Petre Roman, actual candidat la functia suprema in stat, care, de la Neptun, a apreciat ca ideea "reinstalarii unei umbrele" deasupra Basarabiei ar fi "depasita". Saptamana trecuta, tot Petre Roman a mai declarat, de data aceasta de la Cluj, ca "interventia directa a Romaniei in problema Transnistriei ar diminua ca valoare presedintia OSCE detinuta de Romania". "Rezolvarea corecta a problemei", in opinia domniei sale, inseamna, pe langa "recunoasterea suveranitatii si integritatii Republicii Moldova" si "gasirea unui statut de autonomie pentru acea zona care sa dea garantii populatiei rusofone ca va trai recunoscandu-i-se drepturile si libertatile". Intr-adevar, poate exista aceasta mare problema: ca populatia rusofona din Transnistria, asuprita de extremistii nationalisti romani, sa sufere persecutii, poate chiar pogromuri, drept pentru care va trebui sa i se ofere "garantii" OSCE pentru drepturile si libertatile sale. Acest tip de declaratii este edificator pentru modul in care diplomatia romaneasca se manifesta fata de problema Basarabiei. O problema devenita, la nivel national, printr-o concertata propaganda subliminala, mult mai putin arzatoare decat, spre exemplu, efluviile "viscerale" ale unor politiceni romani de pe Dambovita. Impotenta intregii clase politice romanesti, in toti acesti zece ani, fata de soarta romanilor si a teritoriilor romanesti instrainate abuziv, este un act care se va inscrie in istoria reala a Romaniei cu litere de sange.

Singurul for al Romaniei care nu renunta, prin actiuni concrete si eficiente, sa isi manifeste responsabilitatea fata de soarta intregii Romanii, este Biserica Ortodoxa Romana. Prea Fericitul Parinte Teoctist s-a aflat saptamana aceasta in fata conducatorilor Rusiei, Patriarhul Alexei al II-lea si Vladimir Putin, insotit de Mitropolitul Basarabiei, Petru de Balti, care acasa, la Chisinau, este incoltit in permanenta de agentii Moscovei. Patriarhul Romaniei nu a ezitat sa expuna problema Basarabiei. Insa efortul BOR, pentru a avea o eficienta temeinica, trebuie sa fie conjugat cu actiunea coerenta a aparatului statului roman. Un stat roman care sa dovedeasca ca soarta intregii Romanii nu ii este indiferenta.

 

HOME